Sunday 5 January 2014

Românii din Banatul Sârbesc / Romanians in the Serbian Banat



     În Banatul istoric românii erau mai curând limitați la jumătatea sa sud-estică, unde erau însă prezenți masiv, și de aceea ei au astăzi în Banatul Sârbesc același tip de distribuție, fiind prezenți masiv în SE acestei regiuni și extrem de puțin în rest ( în mare prin colonizări habsburgice ). Sunt în mare ortodocși și ca urmare a politicii habsburgice de separare ecleziastică a etniilor, ei fac și astăzi parte din Biserica Ortodoxă Română ( vezi Episcopia Daciei Felix ). Descriere succintă în română, cu comparație bazată pe recensămintele din 2002 și 1930 ( pentru sursă, vezi aici ), urmată de hartă. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Negru = Tisa și Dunărea ( limita Banatului Sârbesc în interiorul Serbiei. Numele localităților vor fi în formatul română (/ română fostă )/ sârbă (/ sârbă fostă ). Obșt. = obștină ( cel mai mic nivel de unitate administrativă în Serbia ).


Romanian Orthodox church in Uzdin

     In the historical Banat, Romanians were mostly limited to its southeastern half, where they were nonetheless predominant, which is why in the Serbian Banat they have nowadays the same kind of distribution, being massively represented in the SE of this region but very little elsewhere ( mostly through Habsburg colonisations ). They are by and large Eastern Orthodox and, as a result of the Habsburg policy of ecclesiastical separation of different ethnicities, they still belong to the Romanian Orthodox Church ( see Bishopric of Dacia Felix ). Brief description in Romanian, with comparison based on the 2002 and 1930 censuses ( for source, see here ), followed by map. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black = the Tisza / Tisa and Danube ( limit of the Serbian Banat inside Serbia ). Placenames will be in the format Romanian (/ Romanian formerly )/ Serbian (/Serbian formerly ). Obșt. = the smallest administrative unit in Serbia.





     Sunt prezenți cu precădere în S, în zona Vârșețului. Sunt 7% în Dist. Banatul de Sud, 11% în obșt. Vârșeț / Vršac, 5% în obșt. Biserica Albă / Bela Crkva, 4% în obșt. Cuvin / Kovin ( de la 17% în 1961, o scădere bruscă ), 3% în obșt. Pancevo, 2% în obșt. Opovo, 7% în obșt. Covacița / Kovačica, 27% în obșt. Alibunar, 7% în obșt. Plandiște / Plandište. Sunt 2% în Dist. Banatul Central, 9% în obșt. Jitiște / Žitište, 2% în obșt. Becicherecu Mare / Zrenjanin / Veliki Bečkerek / Petrovgrad.




     În obșt. Vârșeț / Vršac sunt maj. la Jamu Mic / Mali Žam ( vizavi de Jamu Mare ), Marcovăț / Markovac ( vizavi de Comorâște ), Srediștea Mică / Malo Središte, Mesici / Mesič, Sălcița / Sočica ( vizavi de Vărădia ), Iablanca / Jablanka ( vizavi de Vrani ), Coștei / Kuštilj ( vizavi de Ciortea ), Voivodinț / Vojvodinci ( vizavi de Iam ) și Straja / Straža și au maj. rel. la Oreșaț / Orešac, formând o fâșie de’a lungul graniței cu România. De asemenea la Râtișor / Ritiševo, izolat. Situația era aproape identică la 1930, cu diferența că Oreșaț avea maj. abs. sârbă și min. rom., că Vârșeț nu avea deloc rom. ( azi 4% ) deși se învecina în mare parte cu sate rom. și că Vlaicovăț / Vlajkovac avea ½ rom. și min. sârbă ( azi maj. sârbă și ¼ rom. ).




     În obșt. Biserica Albă maj. doar la Grebenaț / Grebenac, pe malul Carașului ( continuă fâșia spre S ), fără alte pop., la fel ca în 1930. În obșt.Cuvin / Kovin nu sunt maj., doar min. la Deliblata / Deliblato ( 13% acum, 1/3 atunci ), Mramorac / Mramorak ( 13% acum, ¼ atunci ) și Cuvin / Kovin ( 4% acum, 17% atunci ). În obșt. Pancevo / Pančevo nu sunt maj., doar min. la Satu Nou / (Banatsko) Novo Selo ( 28% acum, dar ¾ atunci ) și Doloave / Dolovo ( 14% acum, ¼ atunci ).




     În obșt. Palilula ( distr. Belgrad ), reprezentând zona dintre Dunăre și Timiș, au min. imp. la Ofcea / Ovča ( 27% acum, 100% atunci ), unul din cele doar două așezări care au existat în zonă și înainte de ultimul război, după care s’au secat mlaștinile și s’au întemeiat noi așezări. Palilula însăși și alte câteva așezări din obșt. sunt pe malul belgrădean al Dunării. În obșt. Opovo nu sunt rom.




     În obșt. Covacița / Kovačica sunt doar la Uzdin, izolat, dar cu pop. f. numeroasă în general și maj. rom. de ¾ ( aproape totalitatea la 1930 ). În obșt. Alibunar sunt maj. la Nicolinț / Nikolinci și Sânmihai / Lokve și au maj. rel. la Seleuș / Seleuš ( de fapt ½, față de totalitatea din 1930 ), Alibunar ( 28% acum, 2/3 atunci ) și Pătrovăsâla / Vladimirovac ( 35% acum, cvasi-totalitatea atunci ). Pătrovăsâla e lângă Satu Nou și toate împreună formează o fâșie rom. care traversează districtul Banatului de Sud de la V la E, unde se întâlnește cu fâșia care merge de’a lungul graniței cu România. În obșt. Plandiște / Plandište sunt maj. la Sân-Ianăș / Barice / Sveti Jovan și min. la Mărghita / Margita ( 29% acum, un pic peste ½ atunci ).




     În obșt. Jitiște / Žitište sunt maj. la Torac / Torak ( fost Mare și Mic, ambele total rom. atunci și ușor maj. rom. acum ). În obșt. Becicherecul Mare / Zrenjanin / Veliki Bečkerek / Petrovgrad sunt maj. doar la Iancăid / Jankov Most, și min. la Ecica / Ečka ( 30% acum; atunci erau Ecica Mică sau Română, cu totalitate rom., și Ecica Mare sau Germană, cu o mică min. rom. ). În obșt. Seceani / Sečanj sunt doar la Sărcea / Sutjeska ( 28% acum; înainte Sărcea Nouă, cu totalitate rom., și Sărcea sau Sărcea Germană, fără rom. ). Nu există rom. în obșt. Novi Bečej și Nova Crnja și nici în întregul District al Banatului de Nord.




 








No comments:

Post a Comment