Friday 26 April 2013

Bezidu Nou / Bözödújfalu



         Bezidu Nou / Bözödújfalu este un sat în jud. Mureș, în fostul Scaun secuiesc al Mureșului, cunoscut prin faptul că a găzduit din perioada Reformei ( probabil ) și cel puțin până la al Doilea Război Mondial o comunitate de sabatarieni, ultima rămasă atunci când persecuțiile împotriva acestui cult au încetat, la mijlocul secolului al XIX-lea. Sabatarienii au apărut încă din secolul al XVI-lea în Polonia și Transilvania, ca o formă extremă și iudaizantă de unitarianism, tolerată tacit până spre jumătatea sec. al XVII-lea. Reprezintă doar unul dintre multiplele cazuri de secte iudaizante din istoria creștinismului ( ex. subotnicii în Rusia sec. XVIII-XIX ).


     

 


     Se pare că reapariția sabatarienilor ca o comunitate acceptată și tolerată a avut loc la 1868, când s'au organizat în Bezidu Nou / Bözödújfalu ca obște evreiască. Până atunci, ei fuseseră obligați să se declare oficial adepți ai religiilor 'recepte' ( oficiale ) ale Transilvaniei, și se pare că se îndreptaseră cu precădere Biserica Catolică. Astfel, la 1850 erau în Bezidu Nou / Bözödújfalu 19% unit., 33% rom.-cat., 31% gr.-cat. și 15% ref. Evrei erau doar 8 persoane. La 1869 însă erau 20% unit., 23% rom.-cat., 26% gr.-cat., 12% ref. și 20% evrei. Cei 20% evrei corespund deci probabil celor 10% rom.-cat. în minus, probabil chiar mai mult, ținând cont de tendința generală a comunităților rom.-cat. de a crește în proporție în timp ( cu alte cuvinte imediat înainte de 1868 proporția oficială a rom.-cat. era probabil mai aproape de 40% ). În afară de această propagare a catolicismului latin, peisajul la 1900 este asemănător: 21% unit., 33% rom.-cat., 17% gr.-cat., 8% ref., 21% evrei. La 1930, sabatarienii erau încă 16% din pop. satului. La 1941 apar mult mai puțini, dar atunci a fost vorba de un recensământ efectuat de un regim antisemit. În momentul deportării evreilor din Ungaria în lagărele de exterminare, în 1944, mare parte dintre sabatarieni au împărtășit soarta coreligionarilor lor, în timp ce alții au reușit să scape, dovedind neapartenența lor la presupusa rasă evreiască. În perioada comunistă comunitatea pare să se fi redus considerabil, dar e greu de apreciat. Recensămintele oficiale din acea perioadă nu au mai consemnat religia, iar sabatarienii au încetat să se mai identifice etnic drept evrei.   
     Bezidu Nou / Bözödújfalu a fost distrus intenționat în 1988 prin inundare. Pe locul satului se află acum un lac artificial, care se presupune că este util pentru gestiunea hidrografică. Doar o foarte mică parte din sat a rămas neinundată. Deși întreaga populație a satului s'a strămutat în alte localități, satul există încă oficial și are o mică populație formată din coloniști țigani oportuniști. Astăzi practic nu mai există sabatarieni.
     Vezi o foarte pasională narațiune a istoriei sabatarienilor, precum și un reportaj de presă despre descendenții satului Bezidu Nou / Bözödújfalu și amintirile lor despre sabatarianism. 




     Bezidu Nou / Bözödújfalu is a village in Mureș / Maros County, in the former Szekler Seat Mureș / Maros, known for having harboured, from the Reformation period ( presumably ) and at least until the Second World War, a Sabbatarian community, the only one left when persecutions against this faith stopped, in the mid-19th c. Sabbatarians first appeared in Poland and Transylvania as early as the 16th c., as an extreme and Judaizing form of Unitarianism, tacitly tolerated until the mid-17th c. They constitute just one of the multiple examples of Judaizing sects in the history of Christianity ( see e.g. the Subbotniki in 18th- and 19th-c. Russia ).
     It seems that the Sabbatarians' reappearance as an accepted and tolerated group took place in 1868, when they organised themselves in Bezidu Nou / Bözödújfalu as a Jewish community. Until then, they had been forced to declare themselves officially followers of the 'received' ( i.e. official ) religions of Transylvania, and it seems they had preferred the Catholic Church. Thus, in 1850 Bezidu Nou / Bözödújfalu had 19% Unitarians, 33% Roman Catholics, 31% Greek Catholics and 15% Reformed. Only 8 people were Jewish. In 1869, nonetheless, there were 20% Unitarians, 23% Roman Catholics, 26% Greek Catholics, 12% Reformed and 20% Jews. The 20% Jews thus probably correspond to the 10% Roman Catholics or even more probably, taking into account the general tendency of Roman Catholic communities to expand as a proportion over time ( in other words, the percentage of official Roman Catholics right before 1868 was probably closer to 40% ). Besides this expansion of Latin-rite Catholicism, the situation looks similar in 1900: 21% Unitarians, 33% Roman Catholics, 17% Greek Catholics, 8% Reformed, 21% Jews. In 1930, Sabbatarians still formed 16% of the village population. In 1941 they appear as much fewer, but this census was taken under an anti-Semitic regime. When the Hungarian Jews were deported to the death camps, in 1944, many of the Sabbatarians shared the fate of their co-religionists, while others managed to escape deportation by proving their not belonging to the supposed Jewish race. During the Communist period, the community seems to have shrunk considerably, but estimates are hard to come by. Official censuses in those times did not survey religion and the Sabbatarians ceased to identify themselves ethnically as Jews.
     Bezidu Nou / Bözödújfalu was intentionally destroyed in 1988 by flooding. Where the village used to be there is now a man-made lake, which supposedly serves water management purposes. Only a tiny part of the village escaped the flooding. Although the entire village population moved to other places, the village is still officially extant and has a small population of opportunistic Gypsy settlers. Today Sabbatarians virtually no longer exist.
     See an overly emotional account of Sabbatarian history, as well as a press report on the Bezidu Nou / Bözödújfalu descendants and their memories of Sabbatarianism ( in Romanian ).



   
The Bezidu Nou / Bözödújfalu synagogue and its faithful 
 

The Roman Catholic and Unitarian churches, relatively soon after the flooding


The village, as it appeared relatively soon after 1988

        
The lake and Roman Catholic church, as they appeared in more recent times
   
   
The Roman Catholic church today 

Saturday 20 April 2013

Romano-catolicii din Ținutul Secuiesc (hartă) / Roman Catholics in the Szekler Land (map)


Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație romano-catolică de minim 10% din Ținutul Secuiesc. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Linia albastră mare = linia principală de demarcație între catolici și protestanți.

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in the Szekler Land where Roman Catholics are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Main blue line = basic line of separation between Catholics and Protestants.




View Romano-catolici în Secuime / Roman Catholics in the Szekler Land in a larger map


Friday 19 April 2013

Romano-catolicii din Ținutul Secuiesc (listă) / Roman Catholics in the Szekler Land (list)



Toți romano-catolicii din Ardeal fac parte din Arhidioceza de Alba-Iulia / Gyulafehérvár, exemptă ( supusă direct Sfântului Scaun ) și întemeiată în jurul anului 1000 de Sfântul Ștefan, regele Ungariei, în cadrul campaniei sale de convertire a maghiarilor la creștinism. Lista localităților cu populație romano-catolică de minim 10% din Ținutul Secuiesc, dar numai la sud și vest de linia principală de demarcație descrisă aici și aici. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Linia albastră mare = linia principală de demarcație între catolici și protestanți. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar


   
Roman Catholic Church in Ditrău / Ditró 

All Roman Catholics in Transylvania belong to the Archdiocese of Alba Iulia / Gyulafehérvár, exempt ( directly subordinate to the Holy See ) and founded around 1000 by St Stephen, king of Hungary, as part of his campaign to convert Hungarians to Christianity. The list of all communities in the Szekler Land where Roman Catholics are at least 10% of the population, but only south and west of the main line of separation, which I have described here and here. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Main blue line = basic line of separation between Catholics and Protestants. Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Source: http://www.kia.hu/konyvtar

     




Târgu Mureș ( 14%, 28% la 1900; + Podeni / Hidvég anexat, 12% la 1890 ), Mureșeni / Medeșfalău / Meggyesfalva ( 11% ), Sâncraiu de Mureș / Marosszentkirály ( doar 7%, 26% la 1900, s’au înm. mult ref.; + Cornățel / Egerseg / Egerszeg 17% ), Sângeorgiu de Mureș / Marosszentgyörgy ( 23% ), Cotuș / Csejd ( 14%, 5% la 1900; în defavoarea ref. ), Icland / Ikland ( 12% ), Săcăreni / Székes ( 11% ), Ernei / Erneu Mare / Nagyernye ( 39% ), Călușeri / Székelykál ( 51%, 28% la 1900 ), Tofalău / Tófalva ( 40% sau 8 din 20; inexistenți la 1850, apoi desființat și reînființat înainte de 1992 )


     
The Roman Catholic church in Târgu Mureș / Marosvásárhely



Vărgata / Csikfalva ( 14%, 4% la 1900 ), Grâușorul / Buza / Buzaháza ( 31%, 11% la 1850; au scăzut mult unit. ), Mitrești / Sânmărtinu Nirajului / Nyárádszentmárton ( 15%, 4% la 1900 ), Vadu / Vadad ( 27%, 4% la 1900; s’au inversat raporturile cu ref. ), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva ( 47%, 32% la 1850 ), Șilea Nirajului / Nyárádselye ( 38% )



Miercurea Nirajului / Nyárádszereda ( 20%, 13% la 1900, fără Sântana Nirajului și Sântandrei ), Dumitreștii / Demeterfalva ( 19%, 27% la 1900; + Surda 22% ), Șardu Nirajului / Székelysárd ( 16% ), Maiad / Nyomát ( 12%, similar ), Tâmpa / Székelytompa ( doar 4%, dar 18% la 1900; au apărut mulți ‘alții’ nespecificați )



Ungheni / Nirașteu / Nyárádtő ( 6%, 12% la 1900 ), Măgherani / Nyárádmagyarós ( 8%, 11% la 1900 ),Gălești ( 10% prin rotunjire, 16% la 1900 fără Sânvăsii / Sânlăslău Nirajului / Nyárádszentlászló )



     





Acățari / Acășfalău (?) / Ákosfalva ( 23%, 9% la 1850; continuă creștere în defavoarea ref. ), Gruișor / Kisgörgény ( 11%, similar ), Troița / Sânharomșag / Szentháromság ( 49% ) 

Fântânele / Gyulakuta / Gyalakuta ( 10% ), Bedeni / Bede ( 14%, mult mai puțini în trecut ), Călimănești ( doar 5%, dar 15% la 1900; s’au înm. ref. ),

Trei Sate / Hármasfalu ( 11%; Ștefănești / Székelyszentistván, Cioc / Csókfalva, Hotești / Atosfalva + Borzond ), Bezidu Nou / Bözödújfalu ( 87%, 33% la 1900, dar nu e relevant, fiindcă poate nu e continuitate )


   


Vețca / Székelyvécke ( 86% ), Jacodu / Magyarzsákod ( 51% ), Sălașuri / Székelyszállás ( 92% ), Dumitreni / Szentdemeter ( 92% ), Bordoșiu / Bordos ( 92%, 81% la 1900 ), Cibu / Csöb ( 90% )




 
     
Ocna de Jos / Alsósófalva ( 12% ), Atid / Etéd ( 41%, 8% la 1850, 18% la 1900 ), Firtușu / Firtosváralja ( 14%, 2% la 1900 )


     



Vidacut / Hidegkút ( 8%, Vidacutul Secuiesc / Unguresc / Székely / Magyar 21% la 1900 ), Secuieni / Uisechel / Újszékely ( 16%, 1% la 1900 ), Cristuru Secuiesc / Székelykeresztúr ( 10% ), Cădaciu Mare / Nagykadács ( 12%, inexistenți la 1850 ), Betești / Betfalău / Betfalva ( 5%, similar la 1850, 12% la 1900 ), Porumbenii Mici / Porumbu Mic / Kisgalambfalva ( 14%, 2% la 1900 )



     




Cireșeni / Sükő ( 12% ), Forțeni / Farcád ( 12%, inexistenți la 1850 ), Hoghia / Hogia / Hodgya ( 16%, 6% la 1900 ), Oțeni / Ocfalva ( 12%, 2% la 1900 ), Tăureni / Bicafalău / Bikafalva ( 21%, 11% la 1900 ), Mugeni / Bighiș / Bögöz ( 17%, 5% la 1900 ), Mătișeni / Mátisfalva ( 12%, 1% la 1900 ), Ulieș / Caniadu / Kányád ( 18%, 1% la 1900 ), Nicolești / Miklósfalva ( 24%, 4% la 1900 )   


     
The Franciscan church in Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely



    
Alexandrița / Sándortelke ( 20%, 2% la 1900 ), Arvățeni / Árvátfalva ( 21%, similar 1900, doar 2% la 1850 ), Văleni / Patakfalva ( 14% ), Mărtiniș / Homoródszentmárton ( 14% ), Chinușu / Sulfureni / Kénos ( 12%, 1% la 1900 ), Ghipeș / Gyepes ( 11% )

Iașu / Jásfalva ( 50%, inexistenți chiar la 1930 ), Vasileni / Homoródszentlászló ( 32%, 2% la 1900 ), Obrănești / Ábránfalva / Ábrahámfalva ( 0 din 6, dar 29% la 1850 și 18% la 1900 ), Locodeni / Lokód ( 25%, inexistenți la 1900 ), Merești / Homoródalmás ( 14% ) 



     



  Sânpaul / Homoródszentpál ( 17%, 1% la 1900 ), Ocland / Oklánd ( 29%, 1% la 1850, 13% la 1900 ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 43%, 13% la 1850, 23% la 1900 ), Petreni / Homoródszentpéter ( 10%, inexistenți la 1900 )


     



Baraolt ( 36%, 71% la 1900, 87% la 1850 ), Căpeni / Köpec ( 24%, 11% la 1900, infim la 1850 ), Micloșoara / Miklósvár ( 80% ), Aita Mare / Nagyajta ( 10% )



     



Bodoc / Sepsibodok ( 13% ), Zălan / Zalán ( 11%, 3% la 1900 ), Zoltan / Étfalva(-)zoltán ( 22%, infim la 1900 în ambele sate ), Calnic / Kálnok ( 19%, 7% la 1900; în defavoarea unit., ref. la fel )

Valea Crișului / Sepsikőröspatak ( 74%, 58% la 1900; în defavoarea unit.; s’au înm. și ref. ), Arcuș / Árkos ( 25%, 9% la 1900; v. precedentul ), Sf. Gheorghe ( 33%, 21% la 1900, 15% la 1850 )

Icafalău ( 28% ), Albiș / Kézdialbis ( 13%, 5% la 1900 ), Dalnic / Dálnok ( 16%, 6% la 1900 )


    

 
   
Chilieni / Kilyén ( 35%, 17% la 1900, inexistenți la 1850 ), Coșeni / Szotyor ( 20% ), Ilieni / Illyefalva ( 38%, 21% la 1900 ), Sâncraiu / Sepsiszentkirály ( 34%, 3% la 1900; în defavoarea unit. ), Ozun / Uzon ( 21% ), Lisnău / Lisznyó ( 19%, 2% la 1900; au cam disp. rom. ), Sântionlunca / Szentiván(-)laborfalva ( 52%, 35% la 1900, la 1850 38% la Sântion / Sepsiszentiván și 20% la Lunca / Laborfalva; unit. mulți din Lunca s’au împuținat f. tare în sec. XX )

Boroșneu Mic / Kisborosnyó ( 13%, 2% la 1900 ), Țufalău / Cófalva ( 11%, 3% la 1900 ), Brateș / Barátos ( 13%, 4% la 1900 )



     




Covasna / Kóvászna ( 21%, 10% la 1900 ), Zăbala / Zabola ( 33%; + Pava / Páva, 33% la 1900 ), Surcea / Szörcse ( 11% ), Tamașfalău / Székelytamásfalva ( 19% ), Comandău / Kommandó ( 43%, 33% la 1910 )





     
The Franciscan convent in Șumuleu-Ciuc / Csíksomlyó   




Thursday 4 April 2013

Unitarienii din estul Transilvaniei (hartă) / Unitarians in Eastern Transylvania (map)

Aceasta este harta corespunzătoare listei din postul precedent. Localitățile cu populație unitariană de minim 10% din județele Mureș, Harghita, Brașov și Covasna. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești.

This is the map corresponding to the list in the preceding post. Communities in counties Mureș, Harghita, Brașov and Covasna where Unitarians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats.






View Unitarieni în E Transilvaniei / Unitarians in Eastern Transylvania

Unitarienii din estul Transilvaniei (listă) / Unitarians in Eastern Transylvania (list)


     Lista localităților cu populație unitariană de minim 10% din județele Mureș, Harghita, Brașov și Covasna. Albastru = cel puțin 75%, verde = 50-74%, galben = 25-49%, portocaliu = 10-24%. Linii negre = scaunele secuiești. Numele localităților sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianismul este cea mai radicală dintre confesiunile născute din Reforma protestantă, cel puțin în Europa continentală. Ea s'a definit dintru început prin respingerea naturii trinitare a lui Dumnezeu și deci a divinității lui Iisus Christos, dar în vremurile mai noi și printr'o teologie anti-tradiționalistă, părăsind de exemplu credința în infailibilitatea Bibliei și dezvoltând foarte mult o morală umanistă ne-religioasă. Identitatea creștină a Bisericilor unitariene este discutabilă și discutată, atât înăuntrul cât și în afara lor. Originile unitarianismului central-european, prin excelență maghiar ( la origini și polonez ) sunt în sec. al XVI-lea și sunt independente de originile mai recente ale unitarianismului din spațiul anglofon. Acesta din urmă este un produs al Iluminismului și a avut mai puțin succes de masă, deși printre membrii săi activi s'au numărat John Adams, al doilea președinte al SUA, Charles Darwin, părintele evoluționismului, sau premierul britanic Neville Chamberlain. La ora actuală, având cca. 70 000 de credincioși, Biserica Unitariană din Transilvania este a doua Biserică unitariană din Lume ca mărime ( și cea mai veche ), după Asociația Unitariană Universalistă ( SUA ).

   
Unitarian church in Belin / Bölön
     The list of all communities in counties Mureș, Harghita, Brașov and Covasna where Unitarians are at least 10% of the population. Blue = at least 75%, green = 50-74%, yellow = 25-49%, orange = 10-24%. Black lines = Szekler seats. Placenames are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. Sursa: http://www.kia.hu/konyvtar.

     Unitarianism is the most radical of all the denominations born of the Protestant Reformation, at least in Continental Europe. It defined itself from the beginning by its rejection of God's trinitarian nature and thus also of Jesus Christ's divinity, but in more recent times also by an anti-traditionalist theology, e.g. abandoning belief in the inerrancy of the Bible and developing very strongly non-religious humanist morals. The Christian identity of the Unitarian Churches is debatable and debated, both within and without them. The origins of Central European Unitarianism, Hungarian par excellence ( also Polish originally ) are in the 16th c. and independent of the more recent origins of Unitarianism in the English-speaking world. The latter is a product of the Enlightenment and has met with comparatively less popular success, notwithstanding the fact that it has counted among its active members figures such as John Adams, the second president of the United States, Charles Darwin, the founding father of evolutionism, or British Prime Minister Neville Chamberlain. Nowadays, with ca. 70 000 members, the Unitarian Church of Transylvania ranks second worldwide in terms of size among Unitarian Churches ( of which it is the oldest ), after the Unitarian Universalist Association ( USA ).

   
       

Adămuș / Ádámos ( 14%, 37% la 1900 ), Dâmbău / Küküllődombó ( 54%, 76% la 1900, în ambele cazuri s’au înmulțit mult rom. ), Delenii / Șaroșu Unguresc / Magyarsáros ( 62% ), Deaj / Désfalva ( 22% ), Hărănglab / Harangláb ( 11% ), Seuca / Szőkefalva ( 11% la 1930, apoi anexat la Gănești / Vámosgálfalva )


Săbed / Szabéd ( 72% )


   

 

Icland / Ikland ( 28% ), Ilioara / Kisillye ( 23%, 15% la 1900 ), Mitrești / Nyárádszentmárton ( 60%, 74% la 1900 ), Vadu / Vadad ( 48%, 82% la 1900 ), Valea / Iobăgeni / Jobbágyfalva ( 28% ), Vărgata / Csíkfalva ( 43%, 83% la 1900; dif. e în favoarea cat. și ref. și s’a făcut, ca în cele mai multe locuri, după război ), Călușeri / Székelykál ( 23%, 51% la 1900 ), Isla / Iszló ( 13%, 27% la 1900 )
   

   
 

Gălești / Nyáradgálfalva ( 45%, 68% la 1900; Sânvăsii / Nyárádszentlászló 64% la 1900, anexat după al Doilea Război ), Maiad / Nyomát ( 34%, 67% la 1900, aici declinul a fost în favoarea ref. ), Troița / Sânharomșag / Szentháromság ( 23% ), Gălățeni / Szentgerice ( 44%, 57% la 1900 ; dif. e în favoarea ref. ), Dumitreștii / Demeterfalva ( 13%, 26% la 1850, apoi în scădere, în satul anexat Surda / Süketfalva 9% la 1850, chiar 16% la 1900 ), Adrianu Mic / Kisadorján ( 57%, 74% la 1900 ), Trei Sate / Hármasfalu ( 12%, aproape toți probabil din Cioc / Csókfalva, unul din cele trei sate vechi, 46% unit. la 1900 )


     


Nadeș / Szásznádas ( 13%, cvasi-inexistenți înainte de război ), Pipea / Pipe ( 67%, 89% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ), Jacodu / Magyarzsákod ( 47% ), Roua / Rava ( 86% ), Bezid / Bözöd ( 59%, 70% la 1900; dif. e în favoarea ref. ), Crișeni / Kőrispatak ( 32% ), Avrămești / Szentábrahám ( 86% ), Șoimușu Mic / Kissolymos ( 86% ), Andreeni / Magyarandrásfalva ( 82% )





Corund / Korond ( 18%, 28% la 1900 ), Fântâna Brazilor / Feniocut / Fenyőkút ( 20% )

   


Inlăceni / Énlaka ( 87% ), Firtușu / Firtosváralja ( 81%, 98% la 1900 ), Firtănuș / Firtosmartonos ( 88% ), Cehețel / Csehétfalva ( 95% ), Tărcești / Tarcsafalva ( 94% ), Turdeni / Tordátfalva ( 89% ), Bențid / Bencéd ( 86%, 96% la 1900 )     

  
                                                 
                                              

                                      Unitarian church in Énlaka with Hungarian runic inscription


Mihăileni / Székelyszentmihály ( 89% ), Cobătești / Kobátfalva ( 92% ), Cădaciu Mare / Nagykadács ( 77% ), Cădaciu Mic / Kiskadács ( 93% ), Șimonești / Siménfalva ( 85% ), Nicoleni / Székelyszentmiklós ( 75%, 94% la 1900 ), Chedia Mică / Kiskede ( 89%, 77% la 1900 ) 
     

Medișoru Mare / Medesér ( 86% ), Laz-Firtănuș / Firtosiláz ( 61%, doar 47% în 1992 ), Medișoru Mic / Kismedesér ( 63% ), Laz-Șoimuș / Solymosiláz ( 67% ), Goagiu / Gagy ( 69% ), Chedia Mare / Nagykede ( 72%, 45% la 1900 )  

     




Cechești / Csekefalva ( 52%, 35% la 1900 ), Rugănești / Rugonfalva ( 12%, 5% la 1900 ), Cristuru Secuiesc  ( 34%, doar 22% la 1900 ), Secuieni / Újszékely ( 40%, 53% la 1900 ), Bodogaia / Boldogaia / Alsóboldogfalva ( 44% ), Filiaș / Fiatfalva ( 55%, doar 45% la 1900 ), Șoard / Küküllősárd ( doar 5%, dar 30% la 1900; s’au înmulțit mult rom. ) 

Odorheiu Secuiesc ( 15%, doar 5% la 1900 )
Băile Homorod / Homoródfürdő ( 20% ) 
Harghita-Băi / Hargitafürdő ( 13% )



     




Dârjiu / Székelyderzs ( 76%, 93% la 1900 ), Mujna / Székelymuzsna ( 32% ), Alexandrița / Sándortelke ( 13%, 3% la 1900 ), Locodeni / Lokód ( 44%, 80% la 1900 ), Mărtiniș / Homoródszentmárton ( 54% )


     
Unitarian church in Székelyderzs 







Aldea / Abășfalău? / Abásfalva ( 91% ), Comănești / Chemenfalău Homorodului / Homoródkeményfalva ( 91%, 76% la 1900 ), Ghipeș / Gyepes ( 87% ), Petreni / Homoródszentpéter ( 87% ), Rareș / Recsenyéd ( 90% ), Sânpaul / Homoródszentpál ( 75%, 85% la 1900 ), Merești / Homoródalmás ( 83% ), Ocland / Oklánd ( 66% ), Crăciunel / Karácsonfalva ( 54% )


     


Orășeni / Városfalva ( 91% ), Satu Nou / Homoródújfalu ( 93% ), Vârghiș / Vargyas ( 82% ), Baraolt / Barót ( 12%, 3% la 1900 ), Racoșul de Sus / Felsőrákos ( 92%, sat comitatens ),

Cața / Kaca / Katzendorf ( 18%, 3% la 1900, sat săsesc ), Drăușeni / Daróc / Draas ( 23%, 1% la 1900, sat săsesc ), Ionești / Homoródjánosfalva / Eisdorf ( 91% ), Jimbor ( 16%, 6% la 1900, dar trec de 10% deja în perioada interbelică )


la Fișer / Sövénység / Schweischer erau în 1992 13%, se pare că a fost un aflux de magh. ( ref., cat., unit. ) odată cu plecarea sașilor, însă dispar până în 2002 la fel cum apăruseră. În general însă, unde au venit magh. în locul sașilor au și rămas.





Hoghiz / Olthévíz / Warmbach(/brunn/wasser) ( 23%, 44% la 1900, sat comitatens ), Dopca / Dotca / Datk ( 69%, sat comitatens ), Racoș / Alsórákos ( 21% ), Ormeniș / Ürmös ( 32%, 47% la 1900 ), Aita Mare / Nagyajta ( 48% ), Belin / Bölön ( 58% )



     
Unitarian church in Nagyajta
     

Unitarian church in Bölön ( Neo-Romanesque )


                                            

     

Valea Crișului / Székelykőröspatak ( 10%, 24% la 1900 și 32% la 1850 ), Arcuș ( 41%, 54% la 1900, 65% la 1850 ), Calnic / Kálnok ( 28% )


     
Unitarian church in Árkos

                                                              
     


Chichiș / Kökös ( 20% ), Sâncraiu / Sepsiszentkirály ( 18%, 38% la 1900, 48% la 1850 ), Sântionlunca / Szentivánlaborfalva ( 12%, 28% la 1900, la 1850 65% la Lunca / Laborfalva și 16% la Sântion / Szentiván )