Saturday 23 March 2013

Secuii și Ținutul Secuiesc / Szeklers and the Szekler Land



     În România maghiarii reprezentau în 2002 6,6% din populație, 20% în Transilvania și Partium. Aproximativ jumătate dintre ei sunt secui ( székelyek ). Diferența dintre secui și alți maghiari ține în primul rând de auto-identificare și de un anumit context istorico-administrativ. Particularitățile lingvistice sau de altă natură sunt greu de stabilit. Înțelesul practic al termenului 'secui' este 'maghiar din Ținutul Secuiesc / Székelyföld' și în acest fel va fi folosit aici. Cu toate acestea, e interesant de remarcat că la 1839, când administrația Transilvaniei folosea încă categorii separate pentru maghiari (ne-secui) și secui, erau consemnați și 'maghiari' (adică ne-secui) în unele localități secuiești și secui în unele localități din afara Ținutului Secuiesc. Ținutul Secuiesc a existat până la 1876 ca reuniune a cinci unități autonome numite 'scaune' ( szék ): Ciuc / Csík ( reședința la Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( reș. la Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( reș. la Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék și Arieș / Aranyos ( reș. la Unirea / Vințu de Sus / Felvinc ). Primele patru reprezintă teritoriul colonizat de secui probabil în sec. XI-XII și unde par să fi venit dinspre vest, din alte zone ale Transilvaniei, iar la origine din Câmpia Pannoniei. Scaunul Arieșului este rezultatul unei colonizări secundare, după sfârșitul sec. XIII. Înainte de mijlocul sec. XVI existau șapte scaune, înainte ca Sepsi ( reș. la Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( reș. la Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) și Orbai ( reș. la Covasna / Kovászna ) să fie unite în cele Trei Scaune. Existau și mici scaune filiale ( subordonate ): Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) și Cașin / Kászon în Ciuc, al Cristurului / Keresztúr și al Brăduțului / Bardoc în Odorhei, al Micloșoarei / Miklósvár în Sepsi ( ultimele două identificate mai mult sau mai puțin cu Ținutul Pădurii / Erdővidék ). Denumirile de mai sus sunt în formatul română (/ română fostă )/ maghiară. Vezi mai jos harta scaunelor secuiești ( linii negre ), cele filiale fiind marcate cu linii gri (sursa: http://www.kia.hu/konyvtar). Enclava comitatensă (non-scăunală) din Munții Bodocului era o curiozitate a Ținutului Secuiesc, dar locuitorii săi apar ca secui la 1839 și probabil se identifică la fel și astăzi. Pentru mai multe informații: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys

     Hungarians in Romania were 6.6% of the population in 2002, 20% in Transylvania plus the other Hungarian territories taken from Hungary in 1918-1920. Roughly half of them are Szeklers ( székelyek ). The separation between Szeklers and other Hungarians lies mainly in self-identification and a certain historical and administrative context. Linguistic characteristics or of any other are hard to pin down. The practical meaning of 'Szekler' is 'Hungarian from the Szekler Land / Székelyföld' and will be used here in this way. Nevertheless, it is interesting to note that in 1839, when Transylvanian authorities still used separate categories for (non-Szekler) Hungarians and Szeklers, 'Hungarians' (i.e. non-Szeklers) were being recorded occasionally as living in some Szekler communities, as well as Szeklers in communities outside of the Szekler Land. The Szekler Land existed until 1876 as the reunion of five autonomous entities called 'seats' ( szék ): Ciuc / Csík ( seat in Miercurea-Ciuc / Csíkszereda ), Mureș / Maros ( seat in Târgu Mureș / Mureș-Oșorhei / Marosvásárhely ), Odorhei / Udvarhely ( in Odorheiu Secuiesc / Székelyudvarhely ), Trei Scaune / Háromszék ( 'the Three Seats' ) and Arieș / Aranyos ( in Unirea / Vințu de Sus / Felvinc). The first four represent the territory colonised by Szeklers probably in the 11th-12th c. and where they seem to have arrived from the west, i.e. from other areas of Transylvania and originally from the Pannonian Plain. Aranyos Seat is the result of secondary colonisation, after the late thirteenth century. There used to be seven seats before the mid-16th c., when Sepsi ( seat in Sfântu Gheorghe / Șepși-Sângeorgiu / Sepsiszentgyörgy ), Kézdi ( in Târgu Secuiesc / Chezdi-Oșorhei / Kézdivásárhely ) and Orbai ( in Covasna / Kovászna ) were merged into the Three Seats. There were also 'filial' ( i.e. subordinate ) seats: Giurgeu / Gyergyó ( reș. la Gheorgheni / Giurgeu-Sânmiclăuș / Gyergyószentmiklós ) and Cașin / Kászon in Ciuc / Csík, Cristur / Keresztúr and Brăduț / Bardoc in Odorhei / Udvarhely, Micloșoara / Miklósvár in Sepsi ( the latter two identified more or less with Ținutul Pădurii / Erdővidék, 'Forest Country' ). The names above are in the format Romanian (/ Romanian formerly)/ Hungarian. See below the map of the Szekler seats ( black lines ), with the subordinate seats delineated in gray (source: http://www.kia.hu/konyvtar). The county ( i.e. non-seat ) enclave in the Bodoc Mountains was something of a curiosity in the Szekler Land, but its inhabitants are recorded as Szeklers in 1839 and probably identify as such to this day. For more information: http://en.wikipedia.org/wiki/Sz%C3%A9kelys



View Ținutul Secuiesc / Székelyföld / Szekler Land

No comments:

Post a Comment